Deşi cochetez de ceva vreme cu aparatele foto mă consider un veşnic începător în ale meseriei. Ba nu e bună încadrarea, ba nu sunt bune setările, ba nu ieşea nici una nici alta.
După mulţi ani mi-am dat seama încet de mai multe chestii şi ce înseamnă cu adevărat să faci fotografii şi nu poze. În acest sens îmi permit să vin cu nişte sfaturi.
Pentru cei mai mulţi dintre noi munca în domeniul acesta trebuie să însemne mai mult decât talentul. Trebuie citite nişte chestii începând cu manualul de utilizare şi terminând cu diferite cărţi dedicate fenomenului. Greşeala tipică amatorului e să schimbe aparate. Tot timpul citeşte despre un aparat care face poze mai bune decât aparatul pe care îl are. Niciodată nu e el de vină. Tot timpul eu pot mai mult dar aparatul nu mă ajută. Greşit!
O altă problemă a veşnicului amator e că se plictiseşte repede de aparat. Îşi cumpără un entry level şi pe motiv că vrea ceva să scoată poze mai bune visează la pozele făcute de alţii cu aparate din altă clasă. Cu chiu cu vai îşi cumpără unul dintr-o clasă superioară dar pozele ies la fel astfel că se decide să vândă tot fiindcă oricum lui îi ajunge şi săpuniera de la care a plecat.
O altă cauză care te face să nu ai fotografii la fel de frumoase ca alţii e lenea. Te miri de ce acelaşi peisaj fotografiat de tine nu arată ca la alţii. Şoc! Problema nu e aparatul ci lenea. Fotografiile bune se fac într-un anumit moment al zilei şi de ce nu al anului. Trezitul de dimineaţă îţi oferă cadre pe care nu ai cum să le capturezi în alt moment al zilei.
Ideea e simplă : vrei poze mai bune decît cu săpuniera îţi cumperi un dslr şi începi să înveţi! Dacă după aceea investeşti în chestii gen trepied , grey card,obiective , blitz-uri înseamnă că eşti pe drumul cel bun.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu