Nu îmi vine a crede ochilor şi urechilor! Am scăpat de ziua în care românii erau întrebaţi pe strada ce reprezintă pentru ei Eminescu şi dacă ştiu versuri. Nimeni nimic. Niciun talkshow. Toţi erau azi mari recitatori si de fiecare data apărea fie un copil fie un moş care ştia Luceafărul de la un cap la altul.
Ruşine, ruşine, ruşine să vă fie!
Oricum nu am înţeles de ce am sărbătorii ziua de naştere a unui om mort. Putem sărbătorii în schimb 100 de ani de la Luceafărul, 105 ani de la Scrisoare şi tot aşa. Măcar am fi vorbit mai des de marile valori.
În sfărşit a fost răzbunată repulsia mea faţă de poezie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu