duminică, 8 ianuarie 2012

La vita e bella

            Nu ştiu la alţii cum e dar la mine funcţionează cam in felul următor. Văd un film care-mi place. După câţiva ani pierzi tot mai multe detalii din filmul respectiv moment în care rămâi cu scena sau imaginea preferată. Vorbesc de imaginea aceea care îţi apare prima în minte când cineva te întreabă dacă ai văzut filmul respectiv. Aş face un top al acestor scene-imagini dar pentru mine e una care le bate de departe pe toate.


              Cred că reprezintă chintesenţa vieţii. Mai mult e de multe ori mai puţin.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu