vineri, 28 decembrie 2012

Sub strictă supraveghere

                  Tocmai am aflat via zoso despre opţiunea Bird View de la google maps. Nu ştiu dacă să mă bucur sau să mă întristez că rotind imaginea ba îmi apare maşina ba îmi dispare de pe locul unde era parcată.
                   Până nu demult nu eram un contestatar prea înfocat al supravegherii. Multe probleme s-ar rezolva mult mai repede/corect prin monitorizările de tot felul însă parcă la un momentdat încălcarea libertăţii este prea mare.
                   Deocamdată chestia cu Bird View e valabilă doar pentru Timişoara, Sibiu, Sighişoara, Iaşi Constanţa , Cluj-Napoca, Braşov.
                    Parcă nu-mi pare aşa îndepărtată vremea când poţi avea un live view cu zoom impresionant cam pe unde te aştepţi şi mai ales pe unde nu te aştepţi.
                     O fi de bine , o fi de rău ....

marți, 25 decembrie 2012

Piepturi goale şi buzunare pline

                   Singurul film despre Revoluţie în care se vorbeşte despre manipularea de care am avut parte.                                                                                                                                                                                                                                                                                                       Singurii care au avut curajul să pună întrebări dificile celor care au luat decizii în acea perioadă.                                                                                                                                                                        Singurii care pun clar pe tapet adevărul crunt al eroilor de la Revoluţie : avem eroi care au fost împuşcaţi şi eroi care primesc indemizaţie pentru că i-au împuşcaţi pe cei dintâi amintiţi.

luni, 24 decembrie 2012

Conştiinţa lui Moş Crăciun

          Valabilitatea expresiei ,,secoul XXI va fi religios sau nu va fi deloc,, a luat o întorsătură care cred că l-ar surprinde şi pe Malraux.Ca să fie clar nu reîntoarcerea la divinitatea, nu construirea din abudenţă a bisericilor era mesajul lui ci reluarea legăturilor interumane. Comunicare ! Din fericire aceste legături au fost reluate. Din păcate cu mijloacele secolului XXI. În viteză, superficial sub forma comunicării online. Mai mult de atăt se evită încercarea unor abordări din perspectivă morală.
            Conştiinţa se divide în părţi care încearcă să se excludă. Conştiinţa individuală este înghiţită tot mai mult de o conştiinţă socială. 
               Conştiinţa socială pare o deturnare de la moralitate. Aceasta îi trasează individului un scop care nu are legătră cu moralitatea ci cu societatea. Individul nu face decât să trăiască iluzia unei false libertăţi. Hotărârile conştiinţei nu sunt altceva decât o reflectare a circumstanţelor sociale. Conştiinţa socială nu împinge omul spre autocunoaştere, reflectare ci îl rezumă la ceea ce trebuie la cotidian. Conştiinţa socială se mulează ca o carcasă ce te protejează de realitatea care a stat la fiinţa lui.
               ,,  Toţi avem nevoie de sentimentul de vinovăţie!,, mai e valabil acest lucru din moment ce conştiinţa individuală e înlocuită cu cea socială. Fiecare este propiul legiuitor trasând ceea ce e bine şi ceea ce nu e bine. Conştiinţa socială este cea care impregnează şi diferenţează binele de rău. Toţi fac aşa deci e bine! Vina pune stăpânire pe sentimentul de a fi unic!
                        În prezent conceptul de divinitate a fost înlocuit cu cel de progres. Progresul în sine devine adevărul dar tot ceea ce se întampla nu poate decât să ducă la pierderea direcţiei lui. Dacă nu există direcţie totul poate deveni la fel de bine regres. Nu există repere într-o lume fără puncte fixe. Ceea ce conştiinţa sociala consideră direcţie nu se bazează pe un standart adevarat în sine, ci pe decizia noastră şi, în cele din urmă, pe consideraţii ce ţin de propia adecvare. Divinitatea/moralitatea era un punct de reper garant al unei linişti interioare. Devenind propiul reper nu facem decât să punem în acord propia subiectivitate cu cerinţele sociale stricând acea linişte. Ce înseamnă până la urma progresul? O continuă luptă tulbure de a avea mai multe. Divinitatea în schimb iti poate da totul! Conştiinta socială pare să-ţi dea raspuns la toate problemele: singurătate, satisfacţie, împlinire, linişte, succes, adorare , pe scurt cum să devii fericit. Sunt numeroşi autori care ne invata asta. Se fac o gramadă de conferinţe, lansări de carte, propile povesti despre cum au devenit ei sunt puse pe tapet. Totul iti este la indemana, aparent trebuie doar să incerci.
                         Astfel e tot mai greu să găseşti răpuns la întrebarea ce e Crăciunul  şi, deşi toţi ne complacem în nişte standarde de sărbătorire, putem după o simplă introspecţie să găsim zeci de lucruri pe care le facem dar care nu au nicio legătură cu el.

luni, 17 decembrie 2012

Honda Pantheon 150cmc 2 timpi review sfarşit de sezon

        După cum v-am obişnuit revin la sfărşit de sezon pe două roţi cu calculele mele obsesive. Anul acesta am reuşit să fac cu Honda Pantheon exact 6438 km din care vreo 85% în oraş. Calcule şi date despre scuter am mai scris aici si aici asfel ca acum revin doar cu nişte chestii finale.
        Una peste alta scuterul pare modul cel mai bun de deplasare în oraş. Ar mai exista şi bicicleta dar cum pistele lipsesc din peisaj şi cum îmi e greu să cred că poţi face 5000 de km într-un an rămâne varianta maxi/scuterului.
          Despre Honda Pantheon 150cmc 2 timpi doar cuvinte de laudă. Nu mi s-a întâmplat niciodată să nu pornească sau să moară motorul. Benzină, ulei, consumabile shimbate la timp şi uiţi de probleme. Locul de sub şa e de la mediu spre mare astfel că poţi face liniştit şi obişnuitele cumpărături.
           Să trecem la calcule: în cei 6438 km scuterul a consumat 250,23 litri benzină rezultând un consum mediu de 3,88l/100km. În total(pret scuter, înmatriculat, consumabile, benzină, asigurări) am cheluit 6158,51 lei rezltând un cost de 0,95 lei pe fiecare kilometru efectuat.
           Dacă nu-l vând între timp revin cu calcule la sfârşitul sezonului 2013.
       

luni, 10 decembrie 2012

Am înfrânt din nou

        Probabil ştie toată lumea rezultatele alegerilor. Pe mine două  cifre mă intereseaza : cea a prezenţei la vot şi cea a voturilor anulate. Dacă vremea de afară a făcut ca mulţi care doreau să-şi anuleze votul să prefere căldura din case rămânem totuşi cu aproximativ 60% absenteism. Încă o dată această majoritate este ignorată. Cei care nu au fost la vot pentru că nu au avut cu cine vota sunt din nou reduşi la tăcere de cei care ,la umbra unui fals simţ civic, au ales răul cel mai mic.
        Pentru mine e destul de logic că dacă pentru majoritatea persoanelor cu drept de vot candidaţii nu reprezintă nimic atunci aceştia ar trebui să se apuce de altceva nu să fie invesţi în funcţia de senator sau deputat.
         Dar cum România e ţara unde logica se termină aştept cu nerăbdare ziua în care cuţitul ne ajunge cu totul la os.

marți, 4 decembrie 2012

Ajută ca această poveste să aibă un final fericit

                    Sărbătorile vin, sărbătorile vin iar spiritul lor e întâlnit pe toate drumurile. Uite m-am gândit că nu ar fi rău să facem un altfel de faptă bună care să te facă să visezi numerele la loto la extragerea de Revelion.
                    Dar să trecem la lucruri serioase. Am primit pe email povestea unui marinar care vrea să-şi recucerească logodnica şi are nevoie de ajutorul nostru.
                     Mail-ul de poveste sună cam aşa
,,Întâi să mă prezint. Mă numesc Maxim Eduard,31 de ani,marinar.
Povestea mea de dragoste începe cu un an în urmă pe data de 16.11.2011...era o zi de miercuri aşteptam să fac schimbul de tură să plec acasă,să revin in ţara.În cele câteva ore de aşteptare am intrat pe un site cu jocuri on line,jocuri în general pentru copii..dar jucate în mare parte de maturi...ciudat nu-i aşa?
Am jucat cu un jucator, o fata... În timp ce jucam biliard,în cele căteva minute am vorbit puţin. M-a învins în primul joc..am mai jucat încă unul,iaraşi victoria a fost a ei..am zis să mai jucam unul singur...deja mie îmi sosise schimbul iar ea trebuia să plece acasă .De data aceasta am învins eu. Nu a contat...doar că-mi dăduse adresa de messenger.
Pe 17.11.2011 am ajuns in ţară. Seara am vorbit puţin pe messenger..şi cam atât...
Luni pe 21 ne-am văzut prima dată...şi din acel moment am început sş ne vedem zilnic şi tot de atunci  viaţa mea a căpătat un sens..
A trebuit să plec iarşi la munca. Înca 6 săptămâni care au fost cele mai grele săptămâni din viaţa mea şi prima dată când regretam ceea ce fac. Mi-am propus să plec în altă parte să schimb măcar sistemul de lucru ca să pot sta cât mai mult cu prietena mea.
Lucrurile au evoluat. Ne-am mutat impreună.
Apoi am cerut-o de soţie. Am exersat mult timp momentul şi sincer nu mi-a ieşit ca in filme. M-am fâstîcit şi am rosit mai ceva ca un şcolar la prima intalnire. Am reuşit. A acceptat inelul şi eram cei mai fericiţi...ne umbrea doar puţin serviciul dar am hotărât că voi schimba ceva.
Prin martie am primit doua mesaje de la o fata din trecut după care m-am ţinut o perioada. Fata care m-a ţinut câteva luni pe post de mantă de ploaie sau haină de vreme rea . Nu am avut nici o relaţie de natura sexuală cu ea. Cel mai mult s-a rezumat la căteva sărutări şi atât. 
Prietena mea(pe atunci încă nu-i oferisem inelul) a văzut ,m-a intrebat de mesaje..I-am spus şi apoi i-am trimis un mesaj în care am rugat-o să nu mă mai deranjeze pentru că am o iubită şi nu mă interesează.
A trecut timpul, nu ne-a supărat de atunci nimic.
Dar acum 2 luni în urmă...aceeaşi fată a început iaraşi să-mi trimită mesaje..
Mânat dintr-o copilărie, o dorinţă absurda şi tîmpită de razbunare i-am răspuns şi am facut-o să creadă că sunt singur că totul a fost o invenţie de-a mea. Insistă să ne intâlnim, să vorbim..o amânam mereu şi o lăsam să creadă ca ne v-om vedea..
Nu mai reprezenta de mult timp ceva pentru mine..Nu ştiu nici acum ce am avut în cap de am procedat aşa..
Logodnica mea a văzut mesajele şi puţin supărată, puţin nervoasă, puţin furioasă i-a trimis un sms în care o ruga frumos să nu ne deranjeze. A venit şi răspunsul foarte promt.A facut-o pe iubita mea ''inventată''.
Credeţi-mă că aş da zile, luni, ani din viaţă să pot da timpul inapoi. Iubita mea atunci s-a înfuriat şi a vrut să o sune. Eu am zâmbit când am văzut-o aşa furioasă. Nu o văzusem niciodată atîat de furioasă.Si totuşi cât de frumoasa era..
Tot in acest timp, acum doua luni în urmă, mi-am dat şi demisia, vroiam să schim ceva cu proggramul de lucru. Iubitei mele nu i-am zis. Nu vroiam să-şi facă griji. Şi începusem să-mi caut tot felul de slujbe. Plecam de acasa iar ei nu-i puteam spune unde sunt.
Acum sunt in voiaj. Pe 6 decembrie ajung şi de 16 zile trec printr-un iad. A zis că vrea să ne despărtim că nu are încredere în mine..
I-am cerut o şansă dar ...
  Asta e povestea mea
      Toti care ve-ti citi  aceste rânduri nu faceţi greşeala mea. Uneori adevărul doare şi e greu dar nu face atâta rău cât o minciuna .
Multumesc din suflet.,,

Ideea e că Eduard ne roagă ca joi 6 decembrie între orele 16.50 şi 17 să-i trimitem logodnicei mesaje de iertare/scuze în încercarea de a o recuceri. Numărul ei de telefon este 0. Mulţumesc!